Şi greşeala e un mod de acţiona

Ţelul meu este să traduc iubirea, să o întorc pe toate feţele, să o degust, să o ştiu, să o înţeleg. Ştiu că în mod sigur trăiam când iubeam. La fel de bine ştiu că tot ceea ce am acum, am degeaba, fără nici o satisfacţie, fără nici o mulţumire.


Iubirea e un lucru extraordinar de dureros. Am văut în jurul meu prietenii care suferă şi, instinctul meu de supravieţuire mă împinge să vreau să nu sufăr. Are sens ce spun? Pe zi ce trece, văd, din ce în ce mai clar că femeile sunt sensibile, surprinzătoare şi pline de contradicţii. Exact ca noi, bărbaţii.


Cu toate că scopul meu e să înţeleg dragostea, şi cu toate că, deseori, sufăr din cauza persoanelor cărora le înmânez de bunăvoie inima, observ că cele care mi-au mângâiat inima n-au reuşit să-mi atingă trupul, iar cele care mi-au mângâiat trupul, n-au reuşit să-mi atingă inima.

De fiecare dată sunt gata să iau o decizie. De fiecare dată sunt acolo, drept, falnic, spontan, neprevăzut. Nu-mi pasă dacă urmează să aleg decizia corectă sau pe cea greşită. Şi greşelile sunt un mod de a acţiona. Până la urmă, ce vrea lumea de la mine? Trebuie să îmi asum riscuri şi mi le asum conştient şi responsabil. Până în urmă cu vreun an nu ştiam ce înseamnă să fii responsabil. M-a învăţat cineva. Mi-a spus: "Responsabil înseamnă să faci nişte alegeri, fie corecte, fie greşite, pentru care eşti pregătit să suporţi consecinţele". Avea dreptate.

Calea spre dragostea adevărată duce, irevocabil, prin mijlocul iubirilor simple, mediocre. Ca să dai de dragostea adevărată trebuie să te saturi de iubirile mediocre. Poţi alege între a fi o victimă a lumii sau un aventurier în căutarea comorii sale. Totul ţine de felul în care vrei să îţi priveşti viaţa.

Fiecare individ îşi trăieşte propria dorinţă. Asta face parte din noi, asta este comoara noastră, comoara pe care o avem şi nici măcar nu ne dăm seama. În fiecare zi am să aleg adevărul cu care aspir să trăiesc. Am să caut să fiu practic şi eficient, am să vreau să fiu cauteric şi incisiv, acolo şi peste tot. Dorinţa mea mă va însoţi la drum precum o comoară de nepreţuit pe care o cari cu mare drag şi fără de care ai impresia că umbli gol într-un centru comercial ticsit de lume. Am să fiu înarmat cu dorinţă, nu pentru că aşa trebuie. Nu e un "must". Mai degrabă pentru că mă va face să mă simt bine, mă va face să mă simt plin, cald. Foarte cald...



SHARE

About Unknown

    Blogger Comment
    Facebook Comment

0 opinii avizate: